de Alin Moldoveanu, Nirvana Popescu, Florica Moldoveanu, Anca Morar, Victor Asavei, Alexandru Egner - Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea POLITEHNICA din București

Accidentele vasculare cerebrale (AVC) determină paralizii şi alte probleme neuromotorii ce reprezintă, în țările dezvoltate, principala cauză de handicap pe termen lung. Lipsa unor soluții cu rate de recuperare  satisfăcătoare, dificultatea procesului  de recuperare precum şi lipsa acută de personal cu suficientă calificare duc la costuri economice și  sociale deosebite. Creșterea speranței de viață accentuează  problematica, fiind așteptat  să se ajungă la imposibilitatea acoperirii de către terapeuți umani a necesităților unei societăţi moderne. În acest context se acordă atenție deosebită creării de soluții IT de îngrijire și recuperare.

Utilizarea unor ramuri ale IT, în special realitatea virtuală şi robotica, în terapia de recuperare este un subiect de cercetare având deja tradiție, activ începând din ultima decada a mileniului trecut, în care s-au obținut până în prezent realizări experimentale încurajatoare. Din păcate stadiul incipient al tehnologiilor de realitate virtuală şi robotică nu a permis încă atingerea unui grad de performanţă şi aplicabilitate practică satisfăcător. Apreciem însă că rapida evoluție actuală a acestora, împreună cu abordări conceptuale  interdisciplinare inovative, va face în curând posibil acest lucru.

În recuperarea neuromotorie tradiţională pacientul interacţionează direct cu terapeutul, care îi furnizează sarcini (de execuție a unor mișcări) și asistenţă (fizică și motivaţională). Gradul de recuperare este variabil.

Limitările sunt date de numărul insuficient de terapeuți calificaţi (raportat la necesităţile societății moderne) precum şi de deficienţe conceptuale ale procedurilor (ce nu acoperă toate aspectele  neuroplasticităţii).

Cercetările IT pentru recuperare neuromotorie au urmat două direcții majore: reproducerea terapiilor tradiționale (făcând uz de capacitatea roboticii de reproducere repetată a unor acțiuni) pentru reducerea efortului şi necesității prezenţei permanente a terapeuților umani; obținerea unor soluții cu rate de recuperare peste terapia tradițională – făcând uz de capacitatea de analiză şi reacție complexă şi în timp real a sistemelor IT.

Au fost vizate diverse stagii ale recuperării, plecând de la cele inițiale/acute în care se urmărește redobândirea unui control minimal asupra membrului paralizat şi mergând până la cele avansate în care se dorește perfecționarea actului motor. Experimentele acoperă atât terapia propriu-zisă (constând în efectuarea, cu ajutorul unui sistemul IT, a unor mișcări terapeutice specifice), cât şi evaluarea clinică (utilizând un sistem IT, a performanței pacienților şi a gradului de recuperare) – ca suport decizional pentru terapia propriu-zisă.

Un exemplu relevant, bazat pe tehnologii de robotică ușoară şi stimulare electrică funcțională, este proiectul IHRG (Intelligent Haptic Robot Glove for Patients Suffering Cerebrovascular Accident) – dezvoltat în cadrul unui parteneriat dintre Univ. POLITEHNICA din București, Univ. Gheorghe Asachi din Iași, Univ. din Craiova si Spitalul Clinic de Recuperare din Iași, finanțat în cadrul programului național PN2 (150/2012).

Un alt exemplu de cercetare de ultima oră este proiectul TRAVEE (Virtual Therapist with Augmented Feedback for Neuromotor Recovery) ce reunește specialiști în realitate virtuală, robotică ușoară, recuperare şi neurologie din mai multe universităţi şi spitale din România, explorând conceptele inovative de feedback augmentat (pentru închiderea buclei de control a învățării neuroplastice) si terapeut virtual (pentru interacțiunea cu pacientul), urmărind rate de recuperare mărite şi crearea unei platforme de largă aplicabilitate. Apreciem că, în doar câţiva ani, astfel de cercetări se vor transforma în soluții concrete, oferind unui număr foarte mare de oameni o nouă șansă pentru recuperare şi sănătate. 

Cititi intregul articol aici:  IT Trends – martie 2014

Comments are closed