de Prof. Dr. Gheorghe-Ioan Mihalaş (mihalas@umft.ro)

Temele de cercetare din domeniul eHealth sunt prezente în planurile de cercetare ale Comisiei Europene încă de la primele programe cadru. Aria tematică acoperită s-a lărgit în permanență, devenind tot mai complexă. De fapt, experiența acumulată în ultimul deceniu al secolului trecut a condus la dezvoltarea unui plan de cercetare solid și coerent, „European Research Area” în 2000.

În cadrul acestuia, în 2004 a fost lansată inițiativa „European Digital Agenda”, în carul căreia domeniul eHealth ocupă o poziție însemnată [1]. Trebuie aici remarcat faptul că elaborarea acestor planuri de cercetare a fost ea însăși o temă de cercetare. Din fondurile de cercetare au fost alocate resurse pentru explorarea tendințelor în diferite domenii, asigurând astfel o orientare a fondurilor către direcții prioritare de mare impact. Demn de remarcat este faptul că în acțiunile de explorare au fost antrenate și personalități științifice de prestigiu, care au susținut menținerea temelor de cercetare fundamentală, în contextul presiunilor intense ale industriei, orientate prio ritar spre cercetări cu aplicații imediate.

Astfel, call-urile din programele cadru FP6 și FP7 în domeniul eHealth specificau cerința ca proiectele să integreze informația medicală, începând cu nivelul molecular și celular (informația genomică și proteomică), nivelele de țesut și organ (imagistica medicală, semnale biologice, date de laborator), până la nivelul întregului organism (nivelul clinic), pentru a oferi medicului o imagine complexă și completă a stării pacientului, pentru a înțelege mecanismele bolilor și a planifica un tratament adecvat. Nu era omisă nici dezvoltarea unor metode avansate de investigație (ex. lab-on-a-chip, portable/wearable devices) și tratament, accentuându-se «personalizarea » tratamentului. (Studenții la medicină sunt învățați încă din primii ani că fiecare pacient e diferit; «nu există boli, ci doar bolnavi»). Se preconizează ca cercetările în domeniul eHealth să conducă spre individualizarea tratamentului, ca pas mandator spre „predicție”, apoi spre „prevenție”. Medicina actuală – preponderent curativă – este scumpă și are rezultate modeste; medicina viitorului se dorește a fi cea preventivă, ceea ce va atrage modificări majore din multe puncte de vedere. Nu este greu să intuim inter-relația puternică a domeniului medical cu aspecte din domenii conexe: tendința demografică de îmbătrânire a populației prin creșterea speranței de viață, aspecte legate de stilul de viață, mobilitatea crescută, incluziunea socială etc.

Acesta este contextul în care s-au elaborat direcțiile principale de cercetare din domeniul eHealth în cadrul noii versiuni a «European Digital Agenda», secțiunea «eHealth Action Plan» din programul «Horizon 2020» (echivalent al FP8).
Să prezentăm sintetic principalele obiective pentru 2014-2015.
1) Personalizarea sănătății și îngrijirii medicale: înțelegerea sănătății, îmbătrânirii și bolii (determinanții sănătății, factorii de risc, mecanismele îmbolnăvirii)
2) Promovarea efectivă a sănătății și prevenția îmbolnăvirii (translatarea «omics» prin abordări stratificate, evaluarea programelor actuale de screening și protecție)
3) Dezvoltarea unor noi instrumente și tehnologii de diagnostic (investigații in vitro, tehnologii imagistice in vivo), cercetare clinică pentru validarea biomarkerilor și noilor dispozitive medicale
4) Tehnologii inovative de tratament (noi terapii pentru boli cronice sau netransmisibile, pentru boli rare), medicina regenerativă, terapii avansate, stabilirea efectivității intervențiilor (în special la copii și bătrâni)
5) Promovarea îmbătrânirii active și sănătoase (servicii robotice, soluții pentru viață independentă în cazul unor dizabilități cognitive), detecția precoce a riscului, promovarea menținerii sănătății mintale în cursul îmbătrânirii
6) Îngrijirea sustenabilă a sănătății centrată pe pacient (sisteme pilot de medicină personalizată), sisteme ICT avansate pentru servicii în medicina integrată.

MIHALAŞ GHEORGHE-IOAN
Membru al Academiei de Științe Medicale, profesor de informatică medicală și biofizică, Universitatea de
Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Premiul „Gheorghe Marinescu” al Academiei Române (1989), director al CCSS – Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară al Ministerului Sănătăţii (2001). Președinte al Societății Române de Informatică Medicală (1998-2010) și al EFMI – European Federation for Medical Informatics (2006-2008), expert al al Comisiei Europene (e-health unit) din 2002, președinte al Comisiei de Informatică Medicală al Academiei de Științe Medicale.

Comments are closed