Interoperabilitatea pusă în folosul pacientului

By , June 26, 2013

Dosarul electronic personal de sănătate

de Cristian Taslitchi

Dosarul electronic personal de sănătate (sau PHR – Personal Health Record) este acea soluție software care îi dă posibilitatea pacientului să își gestioneze singur datele de sănătate. Printre funcționalitățile unei soluții de acest tip se numără atât posibilitatea de a vizualiza datele medicale personale sau ale membrilor familiei, crearea de programări pentru consultații la furnizorii de servicii medicale, mesageria securizată cu furnizorul de servicii medicale, cât și posibilitatea de a solicita o a doua opinie pentru o anumită problemă.

 

Datele colectate de acest tip de soluție pot fi introduse de către pacient sau achiziționate automat de la furnizorii de servicii, de la dispozitive medicale, telefoane mobile etc. Dată fiind diversitatea mediilor prin care se colectează automat datele, aceasta nu se poate face fără a respecta standardele de interoperabilitate consacrate.

În general, termenul de interoperabilitate se referă la capabilitatea sistemelor de a schimba date. Pentru ca schimbul de date să aibă loc, trebuie ca sistemele să folosească cel puțin structuri de date și înțelesuri comune pentru conceptele din mesajele schimbate.

Un rol foarte important în standardizarea schimbului de date pentru soluțiile de tip Dosar electronic personal de sănătate îl joacă organizația internațională de standardizare HL7 – Health Level Seven, organizație care activează în țara noastră prin intermediul asociației HL7 România .

Complexitatea datelor colectate din aria furnizorilor de servicii medicale și nevoia de interoperabilitate a dus la apariția standardului HL7 Clinical Document Architecture (CDA). Standardul HL7 CDA 2.0 este un standard de tip XML folosit și în schimbul de date dintre aplicațiile furnizorilor de servicii medicale și sistemele de tip Dosar electronic personal de sănătate.

Sunt binecunoscute pe plan internațional soluțiile oferite de HealthVault, WebMD, Dossia, MyHealtheVet, dar și soluția românească Medipedia (www.medipedia.ro).

Medipedia folosește, pentru integrarea cu furnizorii de servicii medicale, o arhitectură de tip publicare-subscriere, care îi dă posibilitatea pacientului să-și creeze singur, pe baza unor informații de securitate, o subscriere la dosarul electronic de sănătate din soluția furnizorului de servicii medicale.

Din acel moment, orice actualizare a dosarului electronic de sănătate referitoare la acel pacient va fi transmisă în timp real și soluției PHR, Medipedia.

Pentru exemplificare vom expune un scenariu uzual.

Un pacient merge la clinica X pentru un set de analize de laborator, i se recoltează probele și primește informațiile de securitate astfel încât să-și poată adăuga de acasă, în contul deja deschis la www.medipedia.ro, o subscriere la dosarul electronic de sănătate din cadrul clinicii X. Pacientul își creează subscrierea și orice actualizare în dosarul electronic de sănătate din cadrul clinicii X, inclusiv validarea incrementală a testelor din buletinul de analiză, va fi transmisă, iar pacientul va primi un email de notificare. Similar pentru ecografii, examene radiologice, epicriză și așa mai departe. În acest mod se pot face subscrieri la un număr nelimitat de clinici și spitale, și, cu ajutorul datelor introduse de pacient și a datelor colectate de la dispozitive mobile, se poate crea setul complet de informații medicale ale pacientului.

Depozitul de date clinice din cadrul soluției furnizorului respectă profilul de integrare IHE XDS, iar documentele transferate sunt derivate din profilul de integrare IHE PCC. Vizualizarea datelor medicale este, pe lângă securitate și interoperabilitate, un alt aspect cheie care trebuie abordat de Dosarul electronic personal de sănătate.

Informațiile medicale trebuie grupate în funcție de problemă, de documente medicale, cu posibilități de navigare în timp și de vizualizare dinamică. Dat fiind faptul ca aceleași informații trebuie să poată fi accesate atât de medic, cât și de către pacient, modalitățile de vizualizare trebuie să varieze de la cele mai simple, la cele mai sofisticate. Alertele, notificările și suportul decizional trebuie să însoțească atât pacientul, cat și medicul pe parcursul navigării prin dosar, pentru a transforma datele medicale în informații utile.

Importanța unei soluții de tip PHR a fost conștientizată atât de furnizorii privați, cât și de cei publici. În prezent există un mare număr de proiecte finanțate din fonduri structurale, iar cel mai important dintre ele este cel derulat de CNAS. Acesta prevede și o componentă PHR adresată fiecărui asigurat din România.

Standarde de informatică medicală

By , May 15, 2013

De multe ori întreb atunci când predau: La ce sunt necesare standardele? Ilustrația pe care o folosesc este  următoarea. De obicei atunci când predau folosesc un calculator și un video-proiector. Ce fel de calculator este  acesta? Lenovo, Dell etc., mi se răspunde. Dar acest video-proiector, ce marcă are? Nec, Acer etc., mi se răspunde. Apoi întrebările continuă: cum se face că două aparate, provenite de la două firme total diferite funcționează împreună. Ni se pare normal, ceva foarte firesc, dar în spatele acestui lucru este o întreagă muncă desfășurată. Până la urmă studenții dau răspunsul corect: Există un standard pe care îl implementează ambele produse și de aceea informația trimisă de calculator este proiectată corect de către echipamentul video. Ni se pare foarte firesc, dar acest lucru implică o întreagă muncă în comisii de standardizare din partea Institutului de Standarde Internațional din Elveția (ISO), de-a lungul unor ani buni și cu implicarea specialiștilor din firme, academie, comerț, așezarea în jurul unor mese rotunde, implementarea comentariilor etc. Ce ni se pare atât de firesc, are în spate ani întregi de muncă pentru asigurarea interoperabilității produselor.
Informatica medicală: aș putea s-o definesc ca modul în care tehnologia com puterizată este introdusă în lumea medicală la nivelul unităților de tratament medical, laboratoare, farmacii, etc. Acest lucru a început să aibă loc în țările industrializate acum 20 de ani și în Europa de Est cu preponderență acum 10-15 ani. Standarde de informatică medicală, cunoscute, sunt mai multe. Am putea enumera: ISO, ANSI/ HL7 pentru informatizarea unităților medicale, ISO/IEEE 11073 pentru echipamente și dispozitive medicale, ISO DICOM pentru imagistică medicală etc. De ce să folosim aceste standarde? În primul rând pentru a refolosi designul, soluțiile tehnologice din aceste standarde. Este bine ca experiența tehnologică existentă să fie refolosită. De asemenea, pentru a avea scenarii de interoperabilitate, cum ar fi: 1) un medic dintr-un oraș poate trimite la o farmacie rețeta medicală sau 2) să vadă informațiile pacientului deși medicul lui de familie și pacientul locuiesc într-un alt oraș.
Să ne concentrăm atenția asupra standardului ISO/ANSI HL7. Este un standard ela borat de Institutul Național de Standarde din SUA, folosit în lumea întreagă și recomandat de Uniunea Europeană pentru a fi folosit de către membrii săi. Este folosit pentru informatizarea unităților medicale cum ar fi cabinete, spitale, farmacii, policlinici. Are mai multe versiuni. Prima versiune HL7 v2 este recomandată ca să fie folosită la nivel regional, iar următoarea lui versiune bazată pe ontologii v3 la nivel național. În EU ambele versiuni sunt folosite. De exemplu, Germania folosește v2 iar în Olanda, care are un sistem național integrat de sănătate, acest sistem național este bazat integral pe HL v3. Una dintre caracteristicile distinctive ale acestui standard este faptul că a fost creat și susținut de industrie și apoi s-a impus ca standard la nivel ANSI și apoi ISO. Are o bază și o susținere industrială foarte puternică. Piața de informatică medicală a început să se dezvolte și în România acum aproximativ 15 ani. Soluțiile companiilor puternice de pe piața românească din domeniu încep din ce în ce mai mult să folosească standardele internaționale și să le integreze în produsele existente pe piață. Putem spune că interesul este crescut pe această direcție. Salut și eu inițiativa Agora de a lansa această ediție de informatică medicală cu suport din partea HL7 România și urez cititorilor o lectură plăcută a acestui articol și a edițiilor următoare din această rubrică.

 

Vizualizati articolul integral: Standarde de informatica medicala

CNAS ŞI UTI AU SEMNAT CONTRACTUL PENTRU DOSARUL ELECTRONIC DE SĂNĂTATE

By , April 26, 2013

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi UTI România au semnat joi, 28 martie 2013, contractul privind implementarea sistemului informatic integrat pentru Dosarul Electronic de Sănătate (DES), care reuneşte întreg tabloul clinic al pacienţilor asiguraţi, sprijinind astfel corectitudinea deciziei medicale bazate pe informaţii corelate din surse diferite, dar disponibile în timp real (on-line) şi securizat.

Proiectul DES este primul din România de o asemenea complexitate şi printre puţinele implementate la nivel european, în domeniul sănătăţii. „Dosarul Electronic, co-finanţat prin fonduri europene, reprezintă o nouă verigă în demersurile de informatizare a serviciilor oferite de CNAS, aşa cum ne-am asumat la preluarea mandatului. Din mai 2012 până acum au devenit operaţionale proiecte care trenau de ani de zile, precum Prescripţia Electronică şi Cardul de Sănătate. Acest nou sistem, când va deveni operaţional la începutul anului 2014, va completa modernizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate, uşurând atât munca medicilor, cât şi interacţiunea pacienţilor cu casele de asigurări” a precizat dr. Doru Bădescu, preşedintele CNAS la evenimentul ce a marcat lansarea proiectului.

Noul sistem va integra datele medicale relevante despre fiecare asigurat, oferind astfel o bază necesară în decizia actului medical.

Complexitatea proiectului este tehnologică (prin furnizarea de servicii on-line pentru asiguraţi şi prestatorii de servicii medicale, cu un grad ridicat de securitate, disponibilitate şi confidenţialitate a datelor), medicală (prin agregarea datelor medicale relevante provenite din surse multiple), cât şi organizaţională (prin colaborarea prestatorilor de servicii de sănătate publică din România).

 

Articol integral aici.

Panorama Theme by Themocracy